Tapetul

Tapetul de hârtie este cel mai frecvent şi cel mai ieftin, însă are dezavantajele că se poate rupe în timpul fixării şi nu lasă peretele să respire.

Tapetul pe bază de vinilin este cel mai uşor de întreţinut şi se poate folosi şi în încăperi cu umiditate mai ridicată, ca baia sau bucătăria. De asemenea, este recomandat în detrimentul tipurilor mai fragile de tapet pentur zonele cu trafic intens, ca vestibulul şi holurile.

Tapetul din fibre naturale ca in, rafie, alge, plută, fibră de lemn sau pânză de sac solicită condiţii speciale de aplicare şi întreţinere, însă au avantajul că permit peretelui să respire şi dau un aspect simplu şi natural. Pe de altă parte, nu sunt o alegere inspirată pentru încăperi cu nivel crescut de umiditate.

Tapetul textil poate fi fabricat din mai multe tipuri de material (mătase, tafta, brocart), în ţesături variate, şi dă un aspect luxos încăperii, însă nu este recomandat decât pentru camere spaţioase. Tapetul de mătase este cel mai luxos şi cel mai costisitor, însă fiind un simbol al eleganţei şi rafinamentului prezintă pericolul de a fi folosit în combinaţii kitsch de către persoanele cu o educaţie estetică îndoielnică.

Tapetul din fibră de sticlă se aplică pe suprafeţe din gips-carton pentru a corecta micile crăpături sau lovituri apărute în timp.

Aplicarea tapetului

Unde?
Pe pereţi perfect uscaţi şi cât mai drepţi, pe care adezivul să se distribuie uniform. Dacă încăperea a fost zugrăvită cu humă, aceasta trebuie îndepărtată cu un şperaclu după ce suprafaţa a fost umezită cu apă călduţă şi săpun.

Dacă starea pereţilor este precară, ei se pot acoperi cu o folie care să dea uniformitate, înainte de fixarea tapetului.

Cât?
Începeţi prin a măsura pereţii atât în înălţime, cât şi în lăţime, inclusiv în dreptul uşilor şi ferestrelor. Pentru a afla câte fâşii de tapet sunt necesare, împărţiţi perimetrul camerei la lăţimea rolei, iar pentru a afla câte fâşii puteţi obţine dintr-o rolă împărţiţi lungimea totală a rolei la înălţimea camerei (luaţi o marjă de câţiva centimetri pentru plinta parchetului şi pentru tavan, eventual pentru cornişă acolo unde e cazul). Pentru a afla câte role sunt necesare, împărţiţi numărul de fâşii necesare pentru cameră la numărul de fâşii pe care le cuprinde o rolă.

În general, o rolă de tapet are dimensiunile de 0,52×10 m, astfel că pentru o cameră cu înălţimea de 2,40 m ar fi necesare 4-5 role de tapet.

Cum?
Nu aplicaţi tapetul până nu aţi trasat linii ajutătoare pe perete. Pentru ca prima fâşie să fie aplicată cât mai drept, folosiţi un fir cu plumb, însă dacă peretele este puţin strâmb urmăriţi linia acestuia pentru ca tapetul să pară drept atunci când este privit. Cel mai indicat este să începeţi aplicarea tapetului din colţul cel mai apropiat de uşă, iar în cazul în care tapetaţi un singur perete este indicat să începeţi din centrul acestuia. Recomandarea este valabilă şi dacă modelul de pe tapet este mai mare.

Tăiaţi dinainte tapetul pentru suprafaţa pe care vreţi s-o acoperiţi şi numerotaţi fiecare fâşie pe spate. Urmăriţi continuitatea dintre elementele modelului de pe tapet (cele florale sunt mai uşor de potrivit decât cele geometrice).

După lipire neteziţi suprafaţa cu un rulou (cu excepţia cazului în care modelele sunt în relief), iar dacă marginea nu s-a fixat perfect desprindeţi-o uşor cu vârful unui cuţit şi aplicaţi dedesubt adeziv cu un beţişor cu vată, după care neteziţi cu ruloul sau cu o cârpă uscată. Bulele de aer care apar sub tapet se resorb în timp, după uscarea adezivului, însă dacă nu dispar se pot înlătura tăind zona pe mijloc cu un cutter şi aplicând dedesubt adeziv cu un beţişor, după care zona trebuie netezită bine. După montarea tuturor fâşiilor şi uscarea adezivului decupaţi golurile pentru prize şi întrerupătoare.